miercuri, 17 decembrie 2008

Cand vine seara mii de lumini se aprind, dar stiu ca-n mine de stelele se sting

La ce bun?

La ce bun intrebarea daca raspunsul ei nu este decat o alta intrebare?
La ce bun orice?
La ce bun soare,caci oricum apune si nu ai de unde sa stii daca vei mai apuca sa vezi rasaritul?
La ce bun apa,daca setea ta n-o poate satura toate raurile din lume?
La ce bun rasul,cand pe fata ta ranile unei suferinte anterioare nu s-au inchis?
La ce bun iubirea cand nimeni nu stie cum sa iubeasca?
La ce bun privighetoarea cand toti in jurul ei sunt surzi?
La ce bun glasul daca nu poti tipa raul din tine?
La ce bun luna?Ca te invata existenta solitara si rece?
La ce bun lacrima daca oricum se va usca?
La ce bun viata daca oricum trebuie sa mori?
La ce bun?
La ce bun ploaia daca nu-ti poate spala pacatele?
La ce bun vantul daca nu te scututra de rele?
La ce bun focul,daca te arde doar pe dinauntru,lasand doar coaja?
La ce bun pamantul daca nu te mai satura niciodata?
La ce bun eu,care pun atatea intrebari?